Exprima-ti viziunile

Gaseste inspiratie in orice

  • Simte
  • Cauta
  • Comunica
  • Indrazneste
  • Lupta
  • Indrazneste
  • Imparte amintiri

Asteptarea devenise

A bătut la ușă. Am deschis mirați și fără să ne adreseze un cuvânt, a intrat, s-a îndreptat spre sufragerie și s-a așezat pe canapea. Tăcere pe buzele noastre. Insă pe ea nu părea să o deranjeze tăcerea sau alți factori externi. Așteptarea se instalase chiar comod pe canapea.

Mirați ne-am uitat unii la alții. Nimeni nu o cunoștea atât de bine și nici ea pe noi încât să își permită o asemenea familiaritate. Ea statea și părea că nu îi păsa de mirarea noastră.

A rugat-o fiecare cu un ceai, o cafea, cu o gustare. Ne-a refuzat nonșalant. Sta pur și simplu acolo, parcă pe ea însăși se aștepta!

Așteptarea a devenit apăsătoare. Nu ne-am mai putut mișca din cauza ei, nu am mai putut vorbi natural de ale noastre, era prea evidentă acolo pe canapea.

Dar ei nu îi păsa că ne derutează, că ne frământă, că ne dă senzații de gol în stomac, că ne aduce dor la cina și noi îl acceptăm din lipsă de prezență.

Așteptarea a devenit apăsătoare și a instalat rugină. Rugina a devenit tot mai stridentă, a invadat perdelele pe la colțuri, florile din vaza de pe masă, cuvintele rostite sâmbătă la amiază.

Așteptarea a devenit apăsătoare, a instalat rugină și nu a mai plecat. Noi ne-am învățat cu ea acolo, între timp a acceptat nonșalant și o gustare. Stătea pur și simplu acolo pe canapea, parcă ea însăși devenise rugină.

Scris de Simona in categ. Simte, pe 03/12/2010, la ora 04:41. Fara comentarii

Cazura

Credeam că o să cădem pe fluturi, dar am simțit doar salteaua care ne-a ridicat putin și suntem grei în doi. În stânga și-n dreapta aer de zbor se simte.

Cădem pe gânduri, ne privim pe semiîntuneric si cădem de acord.

Cădem în apa rece și pielea ni se face de găină. E semiîntuneric și sunt fiori de frig și-apropierea-i parcă mai ușoară.

Cădem în foc și ce căldură insuportabilă ne apucă. Ne dezbrăcăm rapid și ne privim încet, pe furiș în semiîntuneric. Intensitate în obraji, în degete, în șoapte.

Cădem unul peste altul și devenim grei sub presiune. Mâinile ne eliberează, ne plimbă sângele cu atingerile lor, în toate colțurile și începem să ne zâmbim.

Cădem acum, în noaptea asta ca o cortină a cărui spectacol s-a încheiat. Gata cu joaca pe lumină, ne închinăm acum pentru aplauzele bătăilor de inimă.

Scris de Simona in categ. Simte, pe 25/11/2010, la ora 08:33. Un comentariu

- Articole mai vechi
Articole mai noi -

Categorii

  • Cauta
  • Comunica
  • Imparte amintiri
  • Indrazneste
  • Inoveaza
  • Lupta
  • Simte

Blogroll

  • Adunarea pentru Filosofie
  • Alin Alexa
  • Blogatu
  • Camil Stoenescu
  • Carolina
  • Cathy
  • Laurentiu Nica
  • Luana
  • Marcel
  • Mr. Chocolate
  • Muzica asa cum nu ai auzit-o niciodata
  • Pisoi
  • Pufica
  • Victor Sosea

Articole recente

  • Copilaria mea a murit odata cu bunica…
  • Declinarea deschiderii
  • Sincronizare situationala
  • Lucrurile NEINSEMNATE din jurul TAU au SPECIAL. Deschide-ti OCHII.
  • Intunericul ne obliga sa simtim, de aceea ii inventam monstrii

flickr

revista Ecoul Studentesc Craiova - Hoteluri, Restaurante, Catering, Constructii, Magazine, Doctori, Evenimente, Firme, Servicii

Copyright 2008 - 2009 Simona Petrica. Powered by Wordpress.